Universitatea "Alexandru Ioan Cuza " Iasi.

Manastirea Barsana...izvor de sanatate...spirituala

Proba de ingeniozitate rurala ....masina de spalat automata

S(tr)esiunea noastra..cea de toate zilele

Dragi colegi.

Dupa cum probabil stiti pe data de 18 noiembrie 2008 Parlamentul Romaniei a emis "Legea nr. 298/2008 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicatii electronice ...", lege care a fost publicta in Monitorul Oficial, Partea I nr. 780 din 21.11.2008:

CATEVA CONSECINTE (nu trebuie sa fi expert ca sa iti dai sema):
- incepand din 20 ianuarie, adica de martea viitoare, toti operatorii de telefonie fixa si mobila , adica ROMTELECOM, RDS&RCS, ORANGE, VODAFONE, COSMOTE, ZAPP, etc. sunt obligati sa stocheze timp de 6 luni urmatoarele date despre TOATE CONVORBIRILE NOASTRE TELEFONICE: DE UNDE VORBIM, CU CINE (nr. de 'telefon si NUMELE SI ADRESA ABONATULUI), LOCATIA CELUI CARE ESTE APELAT, CAND SI CAT VORBIM;
- incepand din 20 ianuarie, adica de martea viitoare, toti operatorii de>telefonie fixa si mobila , adica ROMTELECOM, RDS&RCS, ORANGE, VODAFONE, COSMOTE, ZAPP, etc. sunt obligati sa stocheze timp de 6 luni urmatoarele date despre SMS-urile pe care le trimitem: DE UNDE LE TRIMITEM, CUI SI CAND LE TRIMITEM;
- incepand din 15 martie 2009, adica peste mai putin de doua luni, toti provaiderii de internet, adica RDS&RCS, ROMTELECOM, ORANGE, ZAPP, etc.sunt obligati sa stocheze timp de 6 luni urmatoarele date despre emailurile noastre: DE UNDE TRIMITEM EMAILUL, DATA SI ORA LA CARE NE CONECTAM LA INTERNET, CUI TRIMITEM EMAILUL(adresa IP si NUMELE SI ADRESA FIZICA A ABONATULUI), DATA SI ORA LA CARE NE DECONECTAM DE LA INTERNET;
- incepand din 15 martie 2009, adica peste mai putin de doua luni, toti provaiderii de internet, adica RDS&RCS, ROMTELECOM, ORANGE, ZAPP, etc.sunt obligati sa stocheze timp de 6 luni urmatoarele date despre NAVIGAREA NOASTRA PE INTERNET: CINE SUNTEM (NUME, ADRESA FIZICA SI IP-ul), DATA SI ORA LA CARE NE CONECTAM LA INTERNET, DATA SI ORA LA CARE NE DECONECTAM SI PROBABIL TOATE ADRESELE DE INTERNET PE CARE LE ACCESAM.

Tinand seama de cele de mai sus si constatand ca prietenii nostrii, colegii nostri de serviciu, rudele noastre, multe dintre fiintele pe care le iubim sau doar avem relatii conventionale cu ele, NU STIU DESPRE ACEASTA LEGE MIZERABILA, va propun sa trimiteti tuturor persoanelor din lista voastra de email sau messenger acest mesaj sau unul asemanator.

STIINTA INSEAMNA PUTERE si A STII SI A NU ACTIONA ESTE SUPREMA LASITATE.

Cred ca aceasta lege este revoltatoare si mai cred ca o mare parte din puterea ei se bazeaza pe faptul ca NU ESTE INCA LARG CUNOSCUTA. Noi putem sa o facem cunoscuta si cred ca aceasta este una dintre menirile noastre de ACUM: SA O FACEM CUNOSCUTA !

Gabi Dragan.

P.S. : In continuare este LEGEA 298/2008 , pe care am si atasat-o in format PDF.

Legea nr. 298/2008 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii, precum si pentru modificarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice, a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 780 din 21.11.2008.

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 1. - (1) Prezenta lege stabileste obligatia furnizorilor de servicii si retele publice de comunicatii electronice de a retine anumite date generate sau prelucrate in cadrul activitatii lor de furnizare a serviciilor de comunicatii electronice, pentru punerea acestora la dispozitia autoritatilor competente in scopul utilizarii in cadrul activitatilor de cercetare, de descoperire si de urmarire a infractiunilor grave.
(2) Prezenta lege se aplica datelor de trafic si de localizare a persoanelor fizice si juridice, precum si datelor conexe necesare pentru identificarea abonatului sau a utilizatorului inregistrat.
(3) Prezenta lege nu se aplica in ceea ce priveste continutul comunicarii sau informatiile consultate in timpul utilizarii unei retele de comunicatii electronice.
(4) Punerea in aplicare a prevederilor prezentei legi se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice, cu completarile ulterioare.
Art. 2. - (1) In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) furnizor de servicii si retele publice de comunicatii electronice - persoana care furnizeaza in scop comercial servicii si/sau retele de comunicatii electronice catre utilizatori finali ori alti furnizori de retele sau servicii de comunicatii electronice pentru sustinerea traficului acestora;
b) date - informatiile privind traficul, localizarea si alte date legate de acestea, necesare pentru identificarea unui abonat sau a unui utilizator;
c) utilizator - persoana fizica saujuridica ce foloseste un serviciu de comunicatii electronice destinat publicului in scopuri personale sau profesionale, fara a fi in mod necesar abonat al acelui serviciu;
d) abonat - persoana fizica sau juridica ce a incheiat un contract cu un furnizor de servicii de comunicatii electronice destinate publicului, in vederea furnizarii unor asemenea servicii;
e) serviciu de telefonie - apelul (voce, mesagerie vocala, teleconferinta si transfer de date), serviciile suplimentare (redirectionarea convorbirii si transferul apelului) si serviciile de mesagerie si multimedia (servicii de mesagerie scurta, servicii media imbunatatite si servicii multimedia);
f) infractiune grava - infractiunea care face parte dintre infractiunile enumerate la art. 2 lit. b) din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate savarsite sau nu de un grup infractional organizat, dintre cele prevazute in cap. IV din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului, precum si dintre infractiunile contra sigurantei statului prevazute in titlul I din partea speciala a Legii nr. 15/1968 - Codul penal al Romaniei, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
g) identificatorul utilizatorului - codul unic de identificare alocat unei persoane care se aboneaza sau se inregistreaza la un serviciu de acces la internet ori la un serviciu de comunicatii prin internet;
h) identificatorul celulei - codul de identificare a celulei in care se initiaza sau se finalizeaza un apelde telefonie mobila;
i) apelnereusit - comunicarea in cadrul careia apelul telefonic a fost conectat, dar nu a primit raspuns sau a facut obiectul unei interventii din partea administratorului retelei;
j) apelneconectat - apelul initiat de la un terminal telefonic sau echipament cu acces la un serviciu de telefonie, dar care nu s-a finalizat tehnic, in sensul stabilirii unei conexiuni intre apelant si apelat.
(2) In tot cuprinsul prezentei legi sunt, de asemenea, aplicabile definitiile prevazute la art. 3 din Legea nr. 677/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, si la art. 2 din Legea nr. 506/2004, cu completarile ulterioare.

CAPITOLUL II
Retinerea datelor

Art. 3. - (1) Furnizorii de retele publice de comunicatii si furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului au obligatia de a asigura, pe cheltuiala proprie, crearea si administrarea unei baze de date in format electronic, in vederea retinerii urmatoarelor categorii de date, in masura in care sunt generate sau prelucrate de acestia:
a) date necesare pentru urmarirea si identificarea sursei unei comunicari;
b) date necesare pentru identificarea destinatiei unei comunicari;
c) date necesare pentru a determina data, ora si durata comunicarii;
d) date necesare pentru identificarea tipului de comunicare;
e) date necesare pentru identificarea echipamentului de comunicatie al utilizatorului sau a dispozitivelor ce servesc utilizatorului drept echipament;
f) date necesare pentru identificarea locatiei echipamentului de comunicatii mobile.
(2) Datele se retin timp de 6 luni de la momentul efectuarii comunicarii.
(3) Cheltuielile legate de crearea si administrarea bazei de date sunt deductibile fiscal.
Art. 4. - Datele necesare pentru urmarirea si identificarea sursei unei comunicari cuprind:
a) in cazul retelelor de telefonie fixa si mobila: numarul de telefon apelant, precum si numele si adresa abonatului sau ale utilizatorului inregistrat;
b) in cazul serviciilor de acces la internet, posta electronica si telefonie prin internet: identificatorul/ identificatorii alocat/alocati utilizatorilor; identificatorul de utilizator si numarul de telefon; numele si adresa abonatului sau ale utilizatorului inregistrat, caruia i s-a alocat o adresa Internet Protocol (IP), un identificator de utilizator sau un numar de telefon, la momentul comunicarii.
Art. 5. - Datele necesare pentru identificarea destinatiei unei comunicari cuprind:
a) in cazul retelelor de telefonie fixa si mobila: numarul format/apelat/ numerele formate/apelate si, in cazurile care includ servicii suplimentare precum redirectionarea sau transferul apelului, numarul/numerele catre care este dirijat apelul; numele si adresa/adresele abonatului/abonatil or ori ale utilizatorului/ utilizatorilor inregistrat/ inregistrati;
b) in cazul serviciilor de posta electronica si telefonie prin internet: identificatorul utilizatorului sau numarul detelefon al destinatarului/ destinatarilor unui apeltelefonic prin internet; numele si adresa/adresele abonatului/abonatil or sau ale utilizatorului/ utilizatorilor inregistrat/ inregistrati si identificatorul utilizatorului destinatar al comunicarii.
Art. 6. - Datele necesare pentru a determina data, ora si durata comunicarii cuprind:
a) in cazul retelelor de telefonie fixa si mobila: data si ora initierii si incheierii unei comunicari;
b) in cazul serviciilor de acces la internet, posta electronica si telefonie prin internet: data si ora conectarii la si ale deconectarii de la serviciul de acces la internet, adresa IP alocata dinamic sau static unei comunicari de furnizorul de servicii de acces la internet, precum si identificatorul abonatului sau al utilizatorului inregistrat; data si ora conectarii la si ale deconectarii de la serviciul de posta electronica sau de telefonie prin internet.
Art. 7. - Datele necesare pentru identificarea tipului de comunicare cuprind:
a) in cazul retelelor de telefonie fixa si mobila: informatii privind serviciul de telefonie utilizat;
b) in cazul comunicarilor prin serviciul de posta electronica si de telefonie prin internet: informatii privind serviciul de acces la internet utilizat.
Art. 8. - Datele necesare pentru identificarea echipamentului de comunicatie al utilizatorului sau a dispozitivelor ce servesc utilizatorului drept echipament cuprind:
a) in cazul retelelor de telefonie fixa: numarul detelefon apelant si numarul de telefon
b) in cazul retelelor de telefonie mobila: numarul detelefon al apelantului si numarul de telefon apelat; identitatea internationala de abonat mobil (IMSI) a apelantului; identitatea internationala a echipamentului mobil (IMEI) a apelantului; identitatea IMSI a apelatului; identitatea IMEI a apelatului; in cazul serviciilor anonime preplatite: data si ora activarii initiale a serviciului, precum si identificatorul celulei din care a fost activat serviciul;
c) in cazul serviciilor de acces la internet, posta electronica si telefonie prin internet: numarul de telefon al apelantului in cazul accesului prin dial-up; linia DSL sau alt punct terminal al celui care initiaza comunicarea.
Art. 9. - Datele necesare pentru identificarea locatiei echipamentului de comunicatii mobile cuprind:
a) identificatorul celulei la inceputul comunicarii;
b) datele care permit stabilirea localizarii geografice a celulelor, prin referire la identificatorul acestora, pe durata in care datele comunicarii sunt retinute.
Art. 10. - (1) Furnizorii de retele publice de comunicatii si furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului, aflati sub jurisdictie romana, au obligatia retinerii datelor referitoare la un apelnereusit numai atunci cand aceste date sunt generate sau prelucrate si stocate, in cazul serviciului de telefonie, ori inregistrate, in cazul serviciului de acces la internet, in cadrul activitatii de furnizare a serviciilor respective.
(2) Furnizorii nu au obligatia retinerii datelor prevazute la art. 3 alin. (1) in cazul apelurilor neconectate.
Art. 11. - (1) In aplicarea prevederilor prezentei legi sunt interzise interceptarea si retinerea continutului comunicarii sau a informatiilor consultate in timpul utilizarii unei retele de comunicatii electronice.
(2) Furnizorii de retele publice de comunicatii si furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului au obligatia de a retine numai acele categorii de date enumerate la art. 3 alin. (1), care sunt accesibile ca urmare a desfasurarii activitatilor proprii, in conditiile legii.
(3) La sfarsitul perioadei de retinere, toate datele retinute in temeiul prezentei legi, cu exceptia datelor puse la dispozitia autoritatilor competente, potrivit legii, si care au fost pastrate de catre acestea, trebuie sa fie distruse prin proceduri automatizate, ireversibil.
Art. 12. - Activitatea de retinere a datelor se realizeaza cu respectarea urmatoarelor principii:
a) datele retinute trebuie sa fie de aceeasi calitate si supuse aceluiasi grad de securitate si protectie cu cele utilizate la nivelul retelelor furnizorilor de comunicatii electronice;
b) datele retinute trebuie supuse unor masuri tehnice si organizatorice corespunzatoare, in vederea protejarii datelor impotriva distrugerilor accidentale sau ilicite, alterarii ori pierderii accidentale, stocarii, prelucrarii, accesarii sau dezvaluirii neautorizate ori ilicite;
c) datele retinute trebuie supuse unor masuri tehnice si organizatorice corespunzatoare, in vederea asigurarii faptului ca numai personalul autorizat in acest sens are acces la aceste date.
Art. 13. - (1) In situatia in care datele prevazute la art. 4-7 pot fi retinute de mai multi furnizori de servicii si retele publice de comunicatii electronice, activitatea de retinere a datelor se face doar la unul dintre furnizori.
(2) Activitatea de retinere a datelor prevazute la art. 4-7 poate fi desfasurata, acolo unde este tehnic posibil si in urma unei intelegeri contractuale, de un tert, in numele unui furnizor de servicii si retele publice de comunicatii electronice, cu respectarea prevederilor art. 19 si 20 din Legea nr. 677/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 506/2004, cu completarile ulterioare.
(3) Obligatia de retinere a datelor prevazute la art. 4-7 se aplica furnizorilor de servicii si retele publice de comunicatii electronice care aloca numerotatie, in cazul serviciilor de telefonie fixa si mobila, respectiv adrese de IP, in cazul serviciilor de date.
Art. 14. - (1) Ministerul Internelor si Reformei Administrative, Ministerul Public, Serviciul Roman de Informatii si Serviciul de Informatii Externe, denumite in continuare autoritati competente, au obligatia de a colecta si de a transmite semestrial Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei urmatoarele date statistice, in vederea urmaririi si controlului aplicarii prevederilor cuprinse in prezenta lege:
a) numarul cazurilor in care informatiile au fost furnizate autoritatilor competente, in conformitate cu prevederile prezentei legi;
b) perioada de timp scursa intre data la care datele au fost retinute si data la care autoritatea competenta a solicitat transmiterea acestor date;
c) numarul de cazuri in care solicitarile de date nu au putut fi indeplinite.
(2) Termenele pana la care trebuie transmise datele statistice se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(3) Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei centralizeaza datele statistice primite de la autoritatile competente si transmite anual Comisiei Europene statisticile elaborate in baza acestora. Statisticile nu vor contine date cu caracter personal.
CAPITOLUL III
Procedura solicitarii datelor retinute

Art. 15. - Furnizorii de retele publice de comunicatii si furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului au obligatia ca, la solicitarea autoritatilor competente, in baza autorizatiei emise potrivit dispozitiilor art. 16, sa transmisa acestora de indata datele retinute potrivit prezentei legi, cu exceptia cazurilor de forta majora.
Art. 16. - (1) Solicitarea transmiterii de date retinute potrivit prezentei legi se realizeaza numai dupa ce a fost inceputa urmarirea penala, cu autorizarea motivata a presedintelui instantei careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia, in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala ori a judecatorului desemnat de acesta, la cererea procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, potrivit legii, daca sunt date ori indicii temeinice privind pregatirea sau savarsirea unei infractiuni grave.
(2) In caz de urgenta, cand intarzierea obtinerii autorizarii prevazute la alin. (1) ar aduce grave prejudicii activitatii de urmarire penala ori indeplinirii obligatiilor asumate de Romania prin documente juridice de cooperare internationala sau ca stat membru al Uniunii Europene,procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala sau caruia i-ar reveni aceasta competenta poate sa autorizeze, prin ordonanta motivata, solicitarea transmiterii de date retinute, potrivit prezentei legi. In termen de 48 de ore de la emiterea autorizarii,procurorul prezinta instantei de judecata competente, potrivit alin. (1), motivele care au stat la baza emiterii autorizarii. Instanta de judecata se pronunta cu privire la legalitatea si temeinicia ordonantei prin care s-a autorizat solicitarea transmiterii de date retinute, in cel mult 48 de ore.
(3) Autorizatia de solicitare a datelor retinute trebuie sa cuprinda:
a) denumirea instantei/parchetul ui;
b) data, ora si locul emiterii;
c) numele si prenumelejudecatorului/ procurorului;
d) durata de valabilitate a autorizatiei;
e) denumirea si sediul social ale persoanei juridice care urmeaza sa puna la dispozitie datele retinute;
f) indicarea persoanei cu privire la care se va face verificarea datelor retinute sau indicarea codului de identificare a abonatului ori a utilizatorului inregistrat pentru serviciile de internet sau a numarului de telefon al abonatului ori al utilizatorului inregistrat pentru serviciile de telefonie fixa sau mobila;
g) temeiurile concrete care determina autorizarea de solicitare a datelor retinute;
h) perioada de timp pentru care datele retinute urmeaza a fi furnizate;
i) semnatura judecatorului/ procurorului.
(4) Lipsa oricareia dintre mentiunile prevazute la alin. (3) se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a autorizatiei.
(5) Durata de valabilitate a autorizatiei nu poate depasi 15 zile.
(6) Datele retinute care nu privesc fapta ce formeaza obiectul cercetarii se arhiveaza la sediul parchetului, in locuri speciale, in plic sigilat, cu asigurarea confidentialitatii, si pot fi transmise judecatorului sau completului investit cu solutionarea cauzei, la solicitarea acestuia. La solutionarea definitiva a cauzei, acestea vor fi sterse sau, dupa caz, distruse de catre procuror, incheindu-se in acest sens un proces-verbal.
(7) Daca in cauza s-a dispus solutia de netrimitere in judecata, datele retinute se arhiveaza la sediul parchetului, in locuri speciale, in plic sigilat, cu asigurarea confidentialitatii, si se pastreaza pana la implinirea termenului de prescriptie a raspunderii penale pentru fapta ce a format obiectul cauzei, iar cand se distrug, se incheie un proces-verbal in acest sens.
(8) Daca in cauza instanta a pronuntat o hotarare de condamnare, achitare sau incetare a procesului penal, ramasa definitiva, datele retinute se arhiveaza odata cu dosarul cauzei la sediul instantei, in locuri speciale, in plic sigilat, cu asigurarea confidentialitatii.

CAPITOLUL IV
Autoritatea de supraveghere
Art. 17. - Autoritatea competenta sa monitorizeze aplicarea prevederilor prezentei legi este Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal, denumita in continuare A.N.S.P.D.C. P.

CAPITOLUL V
Regimul sanctionator

Art. 18. - (1) Constituie contraventii urmatoarele fapte:
a) neindeplinirea obligatiilor prevazute la art. 3 alin. (2);
b) neindeplinirea obligatiilor prevazute la art. 11 alin. (2) si (3);
c) neindeplinirea obligatiei prevazute la art. 12.
(2) Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza, prin derogare de la dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, cu amenda de la 2.500 lei la 500.000 lei.
(3) Constatarea contraventiilor prevazute la alin. (1) si aplicarea sanctiunilor se efectueaza de catre personalul de control imputernicit in acest scop al A.N.S.P.D.C. P., in conformitate cu prevederile art. 35 din Legea nr. 677/2001, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 19. - (1) Orice accesare intentionata sau transfer al datelor pastrate in conformitate cu prezenta lege, fara autorizare, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 5 ani.
(2) Impiedicarea cu intentie a punerii la dispozitia autoritatilor competente a datelor retinute ca urmare a aplicarii prezentei legi constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an.
(3) Tentativa la infractiunea prevazuta la alin. (1) se pedepseste.

CAPITOLUL VI
Dispozitii finale

Art. 20. - In scopul prevenirii si contracararii amenintarilor la adresa securitatii nationale, organele de stat cu atributii in acest domeniu pot avea acces, in conditiile stabilite prin actele normative ce reglementeaza activitatea de realizare a securitatii nationale, la datele retinute de furnizorii de servicii si retele publice de comunicatii electronice.
Art. 21. - Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi, Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.101 din 25 noiembrie 2004, cu completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 5, alineatele (1) si (6) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"Art. 5. - (1) Datele de trafic referitoare la abonati si utilizatori inregistrati, prelucrate si retinute de furnizorul unei retele publice de comunicatii electronice sau de furnizorul unui serviciu de comunicatii electronice destinat publicului, trebuie sa fie sterse sau transformate in date anonime atunci cand nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicari, cu exceptia situatiilor prevazute la alin. (2), (3), (5) si (5¹).
............ ......... ......... ......... ......... ......... ......... ......... ......... ......... ......... ......... ......... .......
(6) Prevederile alin. (1)-(3) si (5) nu aduc atingere posibilitatii autoritatilor competente de a avea acces la datele de trafic, in conditiile legii."
2. La articolul 8, dupa alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu urmatorul cuprins:
"(5) Dispozitiile prezentului articol nu aduc atingere posibilitatii autoritatilor competente de a avea acces la datele pastrate de furnizorii de retele publice de comunicatii si de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului, in conditiile legii."
Art. 22. - In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei va elabora normele metodologice de aplicare a acesteia, pe care le va supune spre aprobare Guvernului.
Art. 23. - (1) Prezenta lege intra in vigoare la 60 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(2) Dispozitiile referitoare la retinerea datelor de trafic si localizare corespunzatoare serviciilor de acces la internet, posta electronica si telefonie prin internet se vor aplica incepand cu data de 15 martie 2009.
*Prezenta lege transpune Directiva 2006/24/CE privind retinerea datelor generate sau prelucrate de catre furnizorii de retele si servicii de comunicatii electronice destinate publicului si de modificare a Directivei 2002/58/CE, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L105 din 13 aprilie 2006.
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR PRESEDINTELE SENATULUI
BOGDAN OLTEANU
alocate pentru efectuarea oricarei comunicari prin reteaua publica de apelat;

ILIE SARBU

Bucuresti, 18 noiembrie 2008.
Nr. 298.

Big Bang, Graal-ul modern al stiintei

Una dintre cele mai obsesive intrebari legate de nasterea universului si aparitia vietii este cea care se refera la momentul zero: Big Bang. Numeroase carti, studii, teorii si conferinte au incercat sa explice sau macar sa inteleaga o parte din acel proces misterios care a facut posibila existenta noastra astazi. Daca in urma cu numai o suta de ani, oamenii de stiinta erau limitati de mijloacele tehnologice, in zilele moderne, aflarea raspunsului pare mai aproape de noi ca niciodata.

Misterioasele inceputuri

Teoria generala conform careia Universul a luat nastere in urma unei explozii puternice, cunoscuta sub numele de Big Bang, chiar daca foarte populara, este exact ceea ce pare a fi: o teorie. In fapt, lucrurile ar putea sa stea si altfel, iar oamenii de stiinta ai secolului XXI isi permit sa se joace cu acest puzzle enorm care este nasterea universului. O noua teorie elaborata recent propune o perspectiva usor diferita asupra momentului 0. Daca in loc de Big Bang am avea Big Bounce?






Este posibil ca Universul sa se fi dezvoltat nu in urma unei explozii (Big Bang), ci ca urmare a unei implozii (denumita de catre cercetatori Big Bounce), urmata de o explozie, toate sub puterea unui cuantum de efecte gravitationale. Teoria relativitatii generalizate elaborata de Einstein cu participarea altor oameni de stiinta, promoveaza ideea ca universul a inceput la momentul big bang, moment in care toata materia era concentrata intr-un singur punct de densitate infinita. Insa teoria nu evidentiaza explicit o multime de aspecte, precum o componenta importanta a structurii spatiu-timp, care este limita, cat de strans poate fi materia concentrata si cat de puternica poate deveni gravitatia. Pentru a vedea exact cum s-au petrecut lucrurile, fizicienii au concluzionat ca au nevoie de o noua teorie, care se cuprinda si sa explice toate aceste coordonate. Mai exact, un cuantum de teorii.

O posibila candidata este teoria gravitatiei cuantice in bucle, care este o unificare a teoriei relativitatii generale cu conceptele fundamentale ale fizicii cuantice. Conform acesteia, spatiul este subdivizat in atomi de volum si are o capacitate finita de a inmagazina materie si energie, prevenind existenta unei singularitati. Daca este asa, timpul s-a extins inainte de explozie, evoluand in directia unei iminente implozii catastrofale, care a atins un punct de maxima densitate, dupa care a intervenit reversul procesului: explozia. Cheia descifrarii acestui mister pare sa fie insasi materialul care a “tesut” tot ceea ce putem percepe azi in jurul nostru: atomii.

Lungul drum al atomilor

In prezent, atomii reprezinta o idee atat de banala, incat este greu sa ne mai aducem aminte de importanta pe care le-o acordam cu numai putin timp in urma. Cand filosofii au teoretizat pentru prima data atomii, cu secole in urma, diversi cercetatori s-au aratat uimiti de existenta a ceva atat de mic, astfel incat au inceput sa se intrebe daca atomii ar putea fi considerati un cu adevarat un concept stiintific. Dovezile existentei atomilor au inceput deja sa se adune in 1905, insa fizicienilor le-a mai luat inca 20 de ani sa dezvolte o teorie care sa explice atomii, mecanica cuantica, si inca 30 de ani pana cand fizicianul Erwin Muller a surprins prima lor imagine. In zilele prezente, toate tehnologiile au la baza proprietatile caracteristice ale atomilor. Explicatia fizica a spatiului si timpului urmeaza o cale asemanatoare, desi nu este nici pe departe elucidata. Intocmai cum comportamentul materialelor indica consistenta lor atomica, comportamentul spatiului si timpului sugereaza de asemenea o structura fina, fie un mozaic atomic al spatiului si timpului, fie o alta “tesatura” la scara foarte mica.

Atomul reprezinta cea mai mica unitate indivizibila a componentelor chimice. Similar, atomii spatiului sunt cele mai mici unitati indivizibile ale distantei. Se crede despre acestia ca au o marime de 10–35 metri, prea mici pentru a putea fi depistati chiar si de catre cele mai puternice instrumente, care pot masura pana la 10–18 metri. Privind lucrurile din acest punct de vedere, multi dintre oamenii de stiinta nu sunt de acord cu incadrarea stiintifica a perspectivei atomice asupra spatiului si timpului. In schimb, unii cercetatori incearca sa abordeze alte cai pentru a demonstra existenta lor in mod indirect. Una dintre cele mai promitatoare metode implica observatiile asupra cosmosului. Daca derulam inapoi procesul expansiunii universului, vom vedea galaxiile convergand intr-un singur punct infinitezimal: momentul unic big bang. In acest punct, teoria generala a relativitatii dezvoltata de Einstein sustine ca universul are o densitate si o temperatura infinita. Acest moment este considerat a fi inceputul Universului, nasterea materiei, spatiului si timpului. Interpretarea merge insa prea departe, deoarece valorile infinite indica faptul ca insasi aceasta teorie nu mai poate fi aplicata. Pentru a afla ceea ce s-a intamplat cu adevarat la big bang, fizicienii trebuie sa transceada relativitatea. Pentru acestia a devenit necesara elaborarea si dezvoltarea unei teorii a gravitatiei cuantice, care ar putea ingloba structura fina a spatiului si timpului, fata de care actuala teorie a relativitatii s-a aratat nepasatoare.

Detalii ale acelei structuri ar putea fi evidentiate in conditiile dense ale universului primordial, in vreme ce urme ale acestuia pot supravietui chiar si in aranjamentul actual al materiei si radiatiilor. Prin urmare, daca atomii spatiu-timp ar exista, nu vor mai trece inca cateva secole pentru a le dovedi existenta, asa cum s-a intamplat in cazul atomilor materiali. Fizicienii moderni spera ca vor descoperi adevarul, cu putin noroc, in doar cateva decade.

Timpul dinaintea timpului

In lipsa unei singularitati pentru a demarca inceputul timpului, istoria Universului se poate extinde cu mult inaintea perioadei pe care cosmologii au crezut-o posibila. Nici una dintre teoriile elaborate in anii trecuti nu a putut explica pe de-a intregul momentul zero al creatiei si ce s-a intamplat imediat dupa. In contrast, gravitatia in bucla reprezinta o posibila interpretare. Scenariile fondate pe aceasta teorie, desi simple, au la baza principii generale si evita introducerea unor noi asumptii ad-hoc. Utilizand ecuatii diferite, putem incerca sa reconstruim trecutul foarte indepartat. Una dintre posibilitati este ca stadiul initial de densitate ridicata s-a produs in momentul in care un univers preexistent s-a prabusit sub forta puternica a gravitatiei. Densitatea a crescut atat de mult, incat gravitatia a devenit repulsiva, iar Universul si-a inceput cea de-a doua expansiune. Cosmologii se refera la acest proces ca la Big Bounce. Una dintre teoriile de plecare mergea pe ideea ca Universul inainte de Big Bounce era remarcabil de similar cu al nostru: guvernat de relativitatea generala si, probabil, ticsit cu stele si galaxii. Daca lucrurile au stat intr-adevar asa, inseamna ca putem calatori, prin extrapolare, pornind de la Universul nostru, inapoi in timp, intocmai cum putem calcula pozitia initiala a doua bile de biliard in functie de traiectoria urmata dupa coliziune. Simularile ulterioare au aratat ca lucrurile nu sunt chiar atat de simple si ca formarea Universului este intr-adevar un caz special, fara a avea un corespondent in lumea actuala, fie el si la scara mica. Fluctuatiile dinaintea si de dupa big bang nu par a fi foarte legate unele de celelalte. Este posibil ca Universul dinainte de big bang sa fi fluctuat intr-un mod diferit decat a facut-o dupa acest eveniment. Daca este asa, aceste detalii nu au supravietuit dupa momentul big bounce. Pe scurt, Universul are probleme grave de memorie. Big bang-ul nu mai reprezinta doar un inceput fizic sau o singularitate matematica, insa pune o limita cunoasterii noastre, deoarece ceea ce a supravietuit nu poate oferi o imagine completa asupra a ceea ce exista inainte.

Mai aproape de adevar?

Oamenii de stiinta au anuntat recent ca se afla pe punctul de a descoperi o lege care sa explice sensul tuturor fenomenelor din univers, o teorie a corzilor si a super-corzilor, dupa cum este deja numita. Aceasta se afla in curs de formulare si va include toate fortele din natura, combinand legile gravitatiei cu fizica cuantica. Atunci va fi posibila corelarea legilor ce guverneaza obiectele perceptibile cu fenomenele proprii domeniului subatomic. Formularea acestei legi ne va facilita intelegerea structurii, originilor, dar mai ales, a viitorului cosmosului.

Sursa: Scientific American

Cum se dezbraca o femeie

MEMORIA (LUL) DURERII

Carl Orff Carmina Burana - O Fortuna

Ce ai face in situatia asta? :))




Naked Funny - Fara cuvinte

- 27 î. Hr.: Octavianus a primit titulatura sacrală de „Augustus“ şi a adoptat titulatura de „Imperator Caesar Augustus divi filius“;

- 1547: Ivan cel Groaznic a fost încoronat ţar al Rusiei;

- 1885: apare noul organ de presă junimist „România liberă“, ce reflectă grupul junimist intrat în Camere la alegerile din noiembrie 1884;

- 1920: intră în vigoare un amendament la Constituţia SUA, care interzice fabricarea şi consumul băuturilor alcoolice („Legea prohibiţiei“), în vigoare până la 5 decembrie 1933;

- 1838: s-a născut Franz Brentano, filosof german (d. 1917);

- 1946: George Călinescu începe, la Facultatea de Litere din Universitatea Bucureşti, cursul „Istoria literară ca ştiinţă inefabilă şi sinteză epică“, cu lecţia de deschidere intitulată „Sensul clasicismului“.

TRANCE ENERGY 2009 ANTHEM

Rank 1 - L.E.D. There Be Light (Trance Energy Anthem 2009)

TRANCE ENERGY 2008 ANTHEM

Ernesto Vs Bastian - Thrill (Original Mix)

ATMOSFERA EXTRATERESTRA A AJUTAT LA IESIREA DIN ERA GLACIARA A PAMANTULUI TIMPURIU

Oxigenul captiv in rocile vechi de 635 de milioane de ani din Arctica a dezvaluit faptul ca Pamantul timpuriu a avut o atmosfera total diferita de cea de astazi , atmosfera care a ajutat la “saltul” peste milioane de ani de inghet permanent.

Analiza chimica a rocilor prezente in arhipelagul norvegian Svalbard prezinta o uimitor de scazuta cantitate de particule ori izotopi ai oxigenului

Nivelul scazut al acestor izotopi este corelat cu niveluri scazute de dioxid de carbon in atmosfera , iar datele colectate sugereaza ca Pamantul a avut nivele de 300 pana la 1000 de ori mai ridicate de CO2 decat cele din ziua noastra.

O atmosfera atat de bogata in CO2 ar putea totusi mentine viata dupa standardele moderne , dara ar constitui o limita pentru dezvoltarea vietii precum o stim noi.

“Valorile descoperite indica prezenta unor total alte standarde de viata , in comparative cu ce credeau pana acuma oamenii de stiinta” , declara cercetatorul-sef Huiming Bao de la Universitatea de Stat din Louisiana

Cercetarile lui Bao si a colegilor sai sustin teoria “Pamantului Bulgare de Zapada” , teorie care zapada si gheata acumulata la nivel global odata ce a atins un prag critic , a determinat intrarea planetei intr-o perioada glaciara de milioane de ani.

Majoritatea cercetatorilor cred ca Pamantul ar fi putu sa iasa din aceasta stare latenta dupa zece milione de ani sau mai mult , dupa CO2 s-a acumulat indeajuns la nivelul atmosferei incat sa declanseze topirea ghetarilor astfel ducand la un dezghet rapid la nivel global .

Sursa : National Geographic

Folositi cu "cap"




Durex reclama funny
Vezi mai multe video din Divertisment »

Cel mai bun job de pe Pamant

Autoritatea pentru turism din Australia angajeaza o persoana dinamica pentru a avea grija de o insula din Marea Bariera de corali, vreme de sase luni: salariul este de 70.000 de euro, selectia este online si se poate inscrie oricine, a anuntat Corriere della Sera

Nu incape indoiala: iata cea mai buna slujba de pe pamant, 70.000 de euro castigati in sase luni. In realitate, slujba oferita de autoritatea pentru turism din Australia nu este “pe pamant”, ci pe o bucata de nisip din Great Barrier Reef, Marea Bariera de Corali. Nu este vorba de o gluma: pe site-ul www.islandreefjob.com pot fi gasite toate detaliile, si tot acolo poate fi completat formularul pentru inscriere. Se precizeaza ca nu trebuie sa fii expert oceanograf, si nici sa ai aptitudini deosebite, ajunge sa dai dovada de dinamism si bunavointa. Presupune ca cel angajat sa se instaleze pe insula Hamilton, intr-o casa cu trei dormitoare printre palmieri. Obligatiile vor fi: sa dea de mancare la broastele testoase (daca acestea doresc), sa tina sub observatie balenele din larg, sa primeasca corespondenta. Si sa tina un blog cu un fotojurnal, pentru a demonstra ca lucrurile merg bine. “ Ne dam seama ca oferim cel mai bun job din lume, dar o facem pentru a ne promova insulele”, a precizat Anthony Hayes, director la Tourism Queensland. Slujba incepe in luna iulie. Cei 9 finalisti ai selectiei online vor fi dusi sa viziteze zona, iar unul dintre ei va ramane acolo vreme de sase luni.

Sursa: Corriere della Sera

Gata de drum

Naveta spatiala Discovery este infatisata in primele raze ale diminetii.in timp ce face cele 3,4 mile ale traseului anevoios pana la Platforma de Lansare 39A din cadrul Centrului Spatial Kennedy din Florida. Naveta troneaza deasupra platformei mobile , care este pusa in miscare de crawlerul de transport de dedesubt.
Naveta este programata sa fie lansata in cadrul misiunii STS-119 catre Statia Spatiala International ape data de 12 Februarie . Scopul acestei celei de a 14-a misiuni a navetei este instalarea ultimului set de panouri solare la tribordul statiei finalizand astfel “coloana vertebrala” a acestui avanpost uman , permitand astefel habitarea a unui echipaj de sase personae incepand cu luna Mai.

Credit : N.A.S.A





TITANS

Episodul 5

Există multe modalităţi în care un om poate să moară la erupţia unui vulcan, iar o explozie precum cea dezlănţuită de Vezuviu în 1780 î.Hr. oferă un inventar sumbru al aproape tuturor acestora.

"În primele ore ale erupţiei de la Avellino au căzut materiale de acest gen" - a explicat Mastrolorenzo, trântind pe masă două pungi transparente, pline cu material vulcanic, în biroul său din Osservatorio Vesuviano.

Una dintre pungi conţinea o pulbere albă fină, cenuşa care s-a aşternut în zona de căderi vulcanice; cealaltă era plină de roci mici, cu un diametru de cel mult câţiva centimetri. Unele dintre roci erau pietre ponce, pietricele acoperite de bule ca un fagure şi aproape la fel de uşoare ca nişte mingi de ping-pong; altele erau dense şi dure.

"Astea sunt mai uşoare decât apa, plutesc - a spus el, ridicând o piatră ponce. Dar astea - a continuat luând o piatră mai dură -, numite lapili, cădeau cu o viteză de circa 145 km pe oră." Primul indiciu referitor la erupţia din Avellino a Vezuviului a apărut la începutul anilor 1970, când vulcanologii au identificat depozite de piatră ponce sub rămăşiţele din anul 79 d.Hr.

Însă în ultimii ani, Mastrolorenzo, Pappalardo şi colegii lor, analizând totul, de la depozite de cenuşă groase de câţiva metri, vizibile în săpăturile efectuate pentru drumuri, până la felii micronice de cristale vulcanice, examinate la microscopul electronic, au reconstituit evenimentul de la Avellino până în cele mai cumplite detalii.

La unele erupţii sunt scurgeri de lavă care se deplasează cu încetinitorul, în torente cu o grafică picturală. Dar într-un eveniment cum a fost cel din Avellino, coşul vulcanului este atât de înfundat cu dopul de rocă dură, încât este nevoie de o presiune uriaşă acumulată dedesubt, în camera magmatică, pentru a se crea o spărtură spre suprafaţă.

Când acest lucru se întâmplă, violenţa exploziei - boato, care în italiană înseamnă un răget uriaş - proiectează roca lichidă în aer atât de rapid, încât depăşeşte viteza sunetului şi dezlănţuie un boom sonic. În timpul erupţiei de la Avellino, acest boato a însoţit o explozie care a aruncat în stratosferă aproape 100.000 de tone de rocă supraîncinsă, zgură şi cenuşă, pe secundă.

A atins o altitudine de aproximativ 35 km - cam de trei ori altitudinea de croazieră a avioanelor comerciale. Când acest nor incredibil de materiale s-a ridicat, s-a lărgit în partea superioară, căpătând forma - devenită clasică de când Pliniu cel Tânăr a descris-o pentru prima dată într-o scrisoare către istoricul roman Tacit, despre erupţia de mai târziu care a îngropat Pompeiul - de pin-umbrelă, "sigla" erupţiilor de tip plinian.

Vânturile puternice dinspre vest au purtat cea mai mare parte dintre căderile iniţiale înspre nord-est, către Nola şi Avellino, unde depunerile de piatră ponce şi lapili au atins şi 2,5 m înălţime în apropierea vulcanului, în numai câteva ore. Este posibil ca acea coloană de cenuşă să fi plutit în aer până la 12 ore.

Apoi s-a prăbuşit, producând un şir de evenimente apocaliptice, care fac din erupţia pliniană unul dintre dezastrele naturale cele mai ucigătoare de pe Pământ. Când o coloană pliniană se prăbuşeşte, creează un val piroclastic - o avalanşă năvalnică de resturi, încinsă, care loveşte în partea laterală a pantelor unui vulcan. Acest nor dogoritor poate parcurge mai mulţi kilometri, iniţial cu viteză mare.

Episodul 4

Claude Albore Livadie, un arheolog francez care a publicat raportul iniţial asupra descoperirii de la Nola, l-a numit "un prim Pompei".

În mai şi iunie 2001, autorităţile arheologice ale provinciei au supervizat săpăturile. Mastrolorenzo s-a grăbit să ajungă în Nola, la aproximativ 30 km est de Napoli. El şi Pappalardo au prelevat mostre de cenuşă şi de depozite vulcanice care conţineau indicii chimice despre magnitudinea erupţiei.

Însă ulterior povestea ştiinţifică a virat spre obişnuita operă bufă a arheologiei italiene. Proprietarul locaţiei se agita, dornic să reia lucrările de construire a supermarketului sau să primească unele compensaţii pentru întârziere - o dilemă deloc neobişnuită într-o ţară unde excavatoarele şi buldozerele unei economii moderne se confruntă cu rămăşiţele omniprezente ale civilizaţiilor străvechi.

Arheologii guvernului au excavat în grabă situl şi au mutat obiectele găsite.

În final, supermarketul nu a mai fost construit şi tot ce a mai rămas dintr-un sit care surprindea în mod miraculos una dintre primele întâlniri ale civilizaţiei timpurii cu distrugerile vulcanice este o groapă săpată pe un maidan invadat de buruieni, cu pereţii de fundaţie ai colibelor abia vizibili.

O inscripţie mică şi decolorată, care proclamă acest loc ca fiind "Pompeiul preistoric", atârnă fără vlagă de o poartă încuiată cu lacăt. Tristul scenariu arheologic de la Nola s-a repetat de câteva ori.

În 2002, o companie italiană de construcţii, care semnase un contract cu guvernul SUA pentru construirea unei unităţi de susţinere a bazei Marinei SUA din sudul Mediteranei, a descoperit un alt sat acoperit de cenuşă, în apropierea oraşului de azi Gricignano di Aversa; după părerea lui Mastrolorenzo, acesta era chiar mai mare decât situl Nola, cu urme lăsate de numeroase colibe din epoca cuprului şi epoca bronzului.

"Petrec puţin timp «studiind» situl - spune Petrone sarcastic despre arheologii care examinează locaţiile pe care se fac construcţii - apoi totul e distrus."

În vara lui 2004, în timp ce se construia o nouă cale ferată de mare viteză între Napoli şi Roma, mii de urme de paşi au fost descoperite în apropierea orăşelului Afragola. Analiza geologică a stabilit că erau urme lăsate de locuitori din epoca bronzului care fugeau din calea erupţiei de la Avellino. Cei trei au dat fuga să fotografieze rămăşiţele grăitoare ale acelui moment străvechi de teroare.

În ciuda pierderii acestor situri, Mastrolorenzo, Petrone, Pappalardo şi vulcanologul american Michael Sheridan au stârnit fascinaţia întregii lumi când au prezentat pe scurt aceste descoperiri, în primăvara lui 2006, în Lucrările Academiei Naţionale de Ştiinţe (PNAS).

Dar cercetările lor au depăşit simplul stadiu al documentării arheologice. Evenimentul de la Avellino - au scris ei - "a provocat o prăbuşire sociodemografică şi abandonarea unei întregi regiuni, pentru mai multe secole." Noile descoperiri, alături de simulările pe computer arată că o erupţie de dimensiunile celei de la Avellino ar dezlănţui un val concentric de distrugeri, care ar putea devasta Napoli şi o mare parte din împrejurimi.

În lumea de dinaintea Uraganului Katrina şi a tsunami-ului din Oceanul Indian, aceste avertismente ar fi sunat poate la fel de îndepărtate şi trecătoare ca şi acele urme de paşi preistorici.

Dar lucrurile s-au schimbat.

Episodul 3

Populaţiile străvechi erau atrase de câmpia Campaniei din aceleaşi motive care ne atrag şi pe noi azi: vreme blândă, acces la mare (şi la fructe de mare) în Golful Napoli din zilele noastre, sol vulcanic fertil şi poate chiar frumuseţea care a captivat atâţi scriitori, de la Vergiliu la Stendhal.

Cu mult înainte ca Eneas să se întoarcă din călătoriile sale, cu mai bine de o mie de ani înainte ca grecii să se stabilească în Cumae şi să guverneze câmpia campaniană, coloniştii preistorici au venit din Apeninii învecinaţi şi au început să cultive cereale şi să-şi păstorească turmele.

Ulterior, grecii s-au mutat spre est, din Cumae către Neapolis, Noul Oraş, ceva mai departe de-a lungul coastei, unde se ridică acum Napoli. Avem o idee foarte clară despre viaţa în acest ţinut scăldat de soare în epoca romană, datorită splendorilor recuperate în Pompei şi Herculaneum.

Dar, pe măsură ce pământul bătătorit de paşi din Campania continuă să dea la iveală secrete antice, Mastrolorenzo şi Petrone, împreună cu colega lor Lucia Pappalardo, au recompus o imagine amănunţită a unei perioade timpurii şi a primei întâlniri a oamenilor cu forţa primordială a Vezuviului.Aproape totul a ieşit la lumină din întâmplare.În mai 2001, de exemplu, lucrători constructori au început să sape fundaţia unui supermarket, în apropierea unei intersecţii pustii, pline de buruieni, chiar lângă orăşelul Nola. Un arheolog care lucra pentru provincia Napoli a remarcat câteva urme de lemn ars la aproximativ un metru sub nivelul solului, un indiciu al locuirii timpurii de către oameni.

La aproape şase metri sub pământ, au început să iasă la iveală relicvele unui sat din epoca timpurie a bronzului, aproape perfect conservat.

În următoarele câteva luni, lucrările de excavare au adus la lumină trei mari aşezări preistorice: colibe în formă de potcoavă, cu intrări clar demarcate, zone de locuit şi echivalentul unor bucătării.Cercetătorii au găsit zeci de oale, farfurii de ceramică şi recipiente rudimentare, de forma unor clepsidre, care conţineau încă resturi fosilizate de migdale, făină, grâne, ghinde, sâmburi de măsline şi chiar ciuperci. Despărţituri simple separau încăperile; o colibă chiar părea să aibă o mansardă.Urme de capre, oi, vite şi porci, ca şi urme ale stăpânilor lor umani, străbăteau curtea de afară. Scheletele a nouă capre gestante zăceau într-o zonă împrejmuită, care includea un ţarc pentru animale. Dacă se poate spune că un schelet se chirceşte de frică, oasele unui câine aparent terifiat erau îngrămădite sub o streaşină.Depunerile de sedimente vulcanice şi noroiul de erupţie de la Avellino au dus la conservarea acestui sat preistoric şi au permis reconstituirea existenţei sale cotidiene, mergând până la frunzele de pe acoperişurile de paie şi boabele de cereale din recipientele aflate în bucătării.

Episodul 2

Crima organizată a revenit în mod regretabil în orăşelele prăfuite şi dărăpănate de lângă Napoli, iar când lucrătorii dau peste nişte rămăşiţe umane, uneori e greu de stabilit dacă să cheme un arheolog sau un criminalist.

Nu şi în acest caz. Ultimul loc de odihnă al scheletelor, un pat accidentat de rocă vulcanică acoperit de piatră ponce, furniza un indiciu geologic precis pentru momentul morţii.

Nu mai era nevoie decât de un vulcanolog care să citească straturile de rocă. Acest proces a fost iniţiat când Petrone şi Mastrolorenzo au aflat vestea descoperirii. Petrone s-a năpustit la faţa locului; autorităţile i-au lăsat la dispoziţie fix două după-amiezi ca să extragă oasele.

"A fost un miracol că am reuşit să salvăm asta" - a spus Petrone.

Scheletele din San Paolo Bel Sito - încremenite într-un zbor terifiant, cu ruta de evadare aleasă greşit şi imortalizată în repausul lor ostenit, osificat - au oferit cercetătorilor italieni indicii, într-un proiect care a combinat vulcanologia, antropologia fizică şi arheologia ca într-un show TV poliţist: Vezuviul.

În ultimul deceniu, proiectul a rescris povestea vulcanului din apropiere, alimentând, într-o notă rău prevestitoare, dezbaterile ştiinţifice despre pericolul unor viitoare erupţii.

Bărbatul şi femeia nu erau victime ale celebrei erupţii din anul 79 d.Hr., care a îngropat Pompeiul şi Herculaneum. Mai degrabă erau locuitori din epoca bronzului ai unuia dintre zecile de sate preistorice presărate pe această câmpie frumoasă, fertilă, în perioada unei erupţii a Vezuviului care s-a produs mai înainte - şi cu mai multă violenţă, după cum s-a dovedit.

Erupţia din Avellino s-a produs cu aproximativ 3.780 de ani în urmă, iar cercetătorii susţin acum că reprezintă proiecţia de coşmar a unei viitoare calamităţi care ar putea îngropa însuşi oraşul Napoli.

Din 1995, Petrone şi Mastrolorenzo au cutreierat Campania rurală care înconjoară Napoli, devenind un fel de echivalenţi arheologici ai "vânătorilor de tornade", grăbindu-se spre siturile de excavaţie recent descoperite, înainte ca dovezile să poată fi îndepărtate sau acoperite.

Cei doi au recompus din bucăţi imaginea antropologică şi vulcanologică a erupţiei de la Avellino, pornind de la miile de urme de paşi, păstrate în cenuşa vulcanică, ale victimelor care fugeau şi mergând până la un sat preistoric, conservat spectaculos (dar dezmembrat ulterior), practic abandonat de locuitori, care şi-au lăsat mâncarea pe masă, ceea ce redefineş te forţa vulcanică şi tributul plătit Vezuviului de către mediul geografic.

Ei nu numai că au dat scheletelor din Sao Paolo Bel Sito o voce elocventă, dar cercetările lor au transformat această voce într-un avertisment clar: "Cele trei milioane de locuitori din oraşul Napoli modern şi din împrejurimi ar face bine să fie atenţi, pentru că e probabil ca o erupţie de această magnitudine să se repete, ba poate chiar (în termeni geologici) curând."

Credit : National Geographic

Numărătoare inversă pentru Vezuviu

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ultima erupţie a Vezuviului, în 1944, a înălţat spre cer un nor de cenuşă, în timp ce bombardierele SUA se îndreptau spre trupele germane. Chiar şi această erupţie minoră a acoperit câteva sate, omorând aproximativ 45 de oameni şi afectând 88 de avioane aliate, cu baza în apropiere.
În anul 79 d.Hr., cel mai periculos vulcan din lume a îngropat oraşul Pompei. Următoarea erupţie ar putea fi mult mai mare.
Când primele bubuituri au răsunat pe câmpia din Campania, urmate rapid de o grindină fierbinte de rocă vulcanică, bărbatul şi femeia şi-au abandonat în grabă satul şi au luat-o la fugă spre est, urcând un deal cu pantă blândă, spre ceea ce ar fi putut să pară un posibil adăpost, într-o pădure învecinată.
Ea avea cam 20 de ani; el, în jur de 45.
O cascadă violentă de piatră ponce amestecată cu roci incandescente, capabilă să spargă capete şi să opărească pielea, i-a făcut să nu mai vadă nimic. Nu înţelegeau ce se întâmplă, iar dezastrul care se abătea asupra lor trebuie că arăta precum sfârşitul lumii.
Mii de alţi oameni fugeau în acelaşi timp, încercând să se salveze, marcând pe cenuşa moale şi noroiul vulcanic umed urmele disperării umane care aveau să rămână nedescoperite timp de mai multe milenii.
Oamenii ale căror urme duc spre nord sau nord-vest au ales un drum care probabil le-a salvat viaţa; cei care au pornit spre est, ca tânăra femeie şi bărbatul mai în vârstă, îndreptându-se spre locul unde astăzi se ridică oraşul italian Avellino, au ales nechibzuit un drum care i-a condus spre o moarte sigură.
Ghinionul a fost că s-au îndreptat exact către mijlocul zonei de căderi care avea să fie rapid îngropată sub un metru de piatră ponce. Izbiţi de ceea ce cădea din cer, de parcă zeii i-ar fi lapidat, epuizaţi de efort şi terorizaţi de bezna care se lăsase în jurul lor, simţind cum fiecare respiraţie devine mai dificilă decât cea de dinainte, cei doi - cu siguranţă uniţi de disperare, dacă nu şi de o formă străveche de cununie - au început să meargă tot mai încet.
După ce au urcat cu mari eforturi o parte din dealul numit acum Castel Cicala, s-au prăbuşit în ultimele convulsii ale asfixiei.
"Nu puteau să vadă la mai mult de un metru în faţă" - a spus Giuseppe Mastrolorenzo. Vulcanolog la Osservatorio Vesuviano din Napoli, Mastrolorenzo stătea în picioare într-o cămăruţă bine luminată, din Muzeul de Antropologie al Universităţii din Napoli, aplecat asupra unei vitrine care conţinea scheletul splendid conservat al unei tinere, întins pe un pat de piatră ponce, exact aşa cum fusese descoperit.
"În erupţia care a îngropat Pompeiul şi Herculaneum, oamenii au murit instantaneu. Nici nu şi-au dat seama ce se întâmplă cu ei - a adăugat Pier Paolo Petrone, antropologul care excavase şi analizase scheletul femeii. Însă moartea ei a fost mai tragică, pentru că nu s-a produs brusc." Într-un gest final şi inutil de autoapărare, femeia şi bărbatul şi-au ridicat braţele pentru a-şi proteja feţele - şi au rămas pe veci încremeniţi în acel salut adresat eternităţii.
Oasele au zăcut acolo până în decembrie 1995, când arheologii italieni care săpau un şanţ pentru o viitoare conductă de gaz, în apropierea orăşelului San Paolo Bel Sito, la aproximativ 16 km nord-est de Vezuviu, au descoperit un schelet uman cuibărit între rădăcinile unui alun. Era femeia. La scurt timp după aceea, au dezgropat alături şi un al doilea schelet (Ep 1)

Credit : National Geographic

14 ianuarie 2009 - Pepiniera Stelara

Ce poate fi …o pictura sau o fotografie? Este o “pepiniera” de viata celesta , in centru stralucind nebuloasa NGC 2170. Iluminata de stelele fierbinti din jurul sau , aceasta nebuloasa este “acompaniata” in acest tablou de reflectia sinilie a altei nebuloase , o zona de emisie infrarosie , o multime de nebuloase care absorb spectrul negru , precum si o salba bogata de stele “pline” de culoare .Insa punctul central al acestei “picturi” celeste este masivul nor de praf stelar...sursa formarii celor mai noi stele din constelatia Monoceros. Gigantul nor de praf interstellar Mon R2 , este foarte aproape , la aproximativ 2,400 de ani-lumina .La aceasta distanta “presupusa” “panza” pe care este pictata aceasta nebuloasa ar avea diametrul de 40 ani-lumina.

Conquest of Paradise

VANGELIS - Conquest Of Paradise

L'enfant de la Cosmos

Vangelis-L'enfant(Opera sauvage , 1979)