Bucureştiul a devenit o capitală a risipei de lumină

Reclamele care rămân aprinse pe toată durata nopţii şi sursele de iluminat public poziţionate incorect transformă cerul într-un panou opac. Efectele poluării luminoase se manifestă atât asupra sănătăţii oamenilor, cât şi asupra ecosistemelor, florei şi faunei.

Pentru locuitorii marilor oraşe, cerul înstelat este o utopie. Repere ale lumii moderne şi în plină dezvoltare, vitrinele magazinelor sau panourile publicitare intens luminate şi sursele de iluminat public – amplasate nepotrivit, fiind orientate către cer – anulează obscuritatea nopţii şi transformă cerul într-un panou opac, colorat în diverse nuanţe.

„Am economisi 30% din banii publici“

Cercul Militar Naţional

Efectele poluării luminoase sunt resimţite cel mai acut de astronomi, aceştia fiind primii care au tras un semnal de alarmă în acest sens. Problemele semnalate sunt confirmate de un studiu recent privind calitatea cerului, realizat de reprezentanţii Astroclubului Bucureşti. Studiul a fost făcut la sfârşitul lunii martie, cu ocazia „Orei Pământului“, când, timp de oră, luminile din mai multe clădiri reprezentative din Capitală au fost stinse.

„Pe durata stingerii becurilor, calitatea cerului s-a îmbunătăţit semnificativ. Şi mai surprinzător este faptul că această scădere a gradului de poluare luminoasă s-a resimţit doar stingând câteva lumini“, spune Zoltan Deak, membru al Astroclubului Bucureşti.

Potrivit acestuia, un alt avantaj major relevat ţine de faptul că „am economisi 30% din banii publici cheltuiţi pe electricitate dacă sistemul nostru de iluminat ar fi unul corect şi eficient energetic“.

Insomnii şi probleme cardiovasculare

Muzeul Naţional de Artă

Dincolo de aceste probleme, s-a constatat că acest tip de poluare are efecte asupra sănătăţii oamenilor, asupra faunei, florei şi ecosistemelor în general. În ceea ce priveşte sănătatea umană, s-a dovedit că expunerea la lumina artificială de peste noapte scade secreţia de melatonină, un hormon produs de glanda pineală localizată la baza creierului.

Producerea şi eliberarea de melatonină sunt stimulate de întuneric şi inhibate de lumină. Hormonul este foarte important, fiind singurul antioxidant capabil să pătrundă în fiecare dintre celulele organismului. În lipsa melatoninei, apar tulburări de somn şi chiar probleme cardiovasculare.

Alte studii au dovedit legătura dintre munca practicată pe timpul nopţii – care implică şi expunerea excesivă la lumina artificială – şi o creştere a riscului de contractare a cancerului de sân la femei. Cu toate acestea, în România, spre deosebire de alte state, nu există nicio prevedere legislativă care să reglementeze eventuale măsuri pentru reducerea efectelor poluării luminoase.

Lumina se duce spre cer, nu spre sol

Unul dintre motivele pentru care se produce poluarea luminoasă este calitatea îndoielnică a iluminatului public. Lampadarele sferice care transmit mai multă lumină spre cer decât spre sol sunt cele mai mari surse de poluare şi risipesc energia în mod inutil.

Iluminatul devine mai eficient prin utilizarea lampadarelor îndreptate spre pământ care transmit luminozitatea în scopurile pentru care au fost instalate.

Slovenia are cele mai dure legi

Flagstaff din Arizona a fost primul oraş care a impus reglementări împotriva poluării luminoase în 1958, potrivit revistei „Science et Vie“. Aceleaşi măsuri au fost luate în Tucson, în 1972, şi în Texas, în 1986. În Europa, Veneţia a introdus legi pentru combaterea acestui tip de poluare, urmată fiind de Valea Aosta, din Italia, şi de Lombardia, în 2000.

Astăzi 30 de regiuni italiene au legi care reglementează nivelul poluării luminoase prin evitarea risipei de energie şi diminuarea luminozităţii artificiale a cerului. Concret, italienii din aceste regiuni au interzis aproape peste tot emiterea de lumină către cer şi au fixat un nivel de luminozitate care nu trebuie depăşit. În 2002, Republica Cehă a adoptat o reglementare apropiată textului legislativ al Lombardiei. Aceeaşi iniţiativă a avut-o imediat şi Catalonia spaniolă. În 2006 a venit rândul Marii Britanii.

Dar astăzi, ţara care are cele mai aspre legi împotriva poluării luminoase este Slovenia. Acest stat a stabilit, printre altele, o ţintă de consum energetic pentru iluminarea stradală de 50 de kilowaţi/oră pe an pe cap de locuitor, ceea ce înseamnă jumătate din consumul energetic exterior al Franţei. Aceasta din urmă a luat exemplul celorlalte state şi a introdus în articolul 36 al proiectului de lege Grenelle 1 stipulări cu privire la poluarea luminoasă.

Sursa: Adevarul